Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care exercitiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale.
Alimentatia optima pentru bolnavii cardiaci este, fara doar si poate, cea lipsita de carne si de produse lactate si compusa preponderent din proteine vegetale, mai ales tofu, si din carnea anumitor pesti. Aceasta dieta este foarte asemanatoare cu cea asiatica traditionala, si poate explica de ce rata bolilor cardiovasculare la japonezi este echivalenta cu o treime din cea apopulatiei britanice, de exemplu.
Alimente care pot fi consumate fără restricţii:
Proteine
a) animale: orice carne slabă, ouă tari, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, urdă, telemea desărată;
b) vegetale: rădăcini crude, zarzavat şi legume crude, fructe proaspete, în afară de nuci, alune, castane;
Glucide: numai cele din legume, fructe şi salate.
Grăsimi: uleiuri vegetale, margarină
Sare: 5 gr. pe zi.
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima; acestea se vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote – in oala sub presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri, pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile, ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea.
Sunt interzise , cu desavarsire: painea, bauturile alcoolice , bauturile carbogazoase, chiar si cele dietetice.
Regimul alimentar mediteranean bogat în ulei vegetal şi peşte este la fel de bun pentru cardiaci precum cel foarte strict sărac în grăsimi, potrivit unui studiu recent. Regimul mediteranean suscită un mare interes pentru medicină din cauza studiilor epidemiologice care arată că acest tip de alimentaţie este legat de o slabă incidenţă a bolilor cardiovasculare.
Alimentatia optima pentru bolnavii cardiaci este, fara doar si poate, cea lipsita de carne si de produse lactate si compusa preponderent din proteine vegetale, mai ales tofu, si din carnea anumitor pesti. Aceasta dieta este foarte asemanatoare cu cea asiatica traditionala, si poate explica de ce rata bolilor cardiovasculare la japonezi este echivalenta cu o treime din cea apopulatiei britanice, de exemplu.
Dieta „South beach” a fost concepută de cardiologul Arthur Agatston şi de dieteticianul Marie Almon. La început a fost gândită pentru a scădea incidenţa bolilor cardiace grave la pacienţii cu probleme, dar a devenit rapid o dietă populară, folosită şi de oamenii sănătoşi, care doreau să slăbească fără probleme. Doctorul Agatston a mărturisit că a creat dieta „South beach” în perioada anilor ’90, pentru că a fost dezamăgit de regimurile bazate pe un conţinut scăzut de grăsime şi bogate în carbohidraţi, ce au fost apoi şi retrase de instituţiile americane abilitate. Cardiologul şi-a dat seama că regimurile cu conţinut scăzut în grăsimi nu au efect pe termen lung. Marie Almon are un masterat în nutriţionism, o experienţă de 25 de ani în clinică, cât şi 11 ani ca dietetician în reabilitarea pacienţilor cardiaci.
